Dacă tot e ziua internațională a fericirii, de ce să nu vă spun câteva lucruri care mă fac fericită și poate vă regăsiți și voi în ele. Nu știu dacă fericită neapărat, dar bucuroasă sigur. Asta pentru că fericirea e așa overrated zilele astea. Dar sunt lucruri care mă fac să zâmbesc și care îmi dau o stare de bine. Lucruri pe care le apreciez, pe care le-am descoperit în timp și de care am grijă să fie în viața mea cât de des posibil. Am renunțat de ceva timp să cred că fericirea vine numai cu lucruri mărețe. Să știți că e chiar plăcut să vă bucurați de micile momente ale zilei, o plăcintă bună cu mere de exemplu.
- o dimineață după un somn bun. Chiar dacă dorm bine des, apreciez în continuare fiecare zi în care mă simt odihnită când sună ceasul
- o vacanță programată. De fapt orice vacanță, fie ea last minute, fie stabilită cu luni înainte, fie chiar și momentele în care caut unde să plec câteva zile
- mâncarea bună. gătită acasă, primită sau descoperită în vreun local din oraș. Când plec în vacanțe fac reserch de locuri bune cu mâncare locală
- prietenii mei și timpul de calitate petrecut cu ei
- să merg la manichiură și la pedichiură indiferent de anotimp. Nu mi-am mai făcut singură unghiile de ani de zile pentru că este o mare bucurie să am o mani îngrijită și nu sunt în stare să ajung la această performanță
- un pahar de gin sau de prosecco. Beau rar, aproape niciodată acasă. Însă când ies undeva am așa o plăcere să savurez un pahar
- vesela frumoasă. Când eram în izolare beam în fiecare zi cafeaua din alt recipient. Și asta mă făcea să mă simt mai bine
- florile. Lalelele în special. Îmi place să merg sâmbăta la piață și să cumpăr flori. Fac asta de ani de zile și mă bucur de fiecare zi cu ele pe masă
- masaj. chiar și atunci când mă doare ceva. Zâmbetul de după relaxarea de după mă ține ceva
- rochiile. 70% din garderoba mea este formată din rochii pe care le port fie vreme bună, fie vreme rea
- job-ul. Sunt puțini care merg cu plăcere la serviciu, așa că am simțit să menționez
- să merg la teatru. Am dat și peste piese proaste, însă nu din cauza actorilor, ci pentru că nu mă atrăgea subiectul.
